Cum am inceput
Haideti sa incepem cu inceputul: o straina care a crescut bilingv, a invatat alte sase limbi ulterior si le preda altora in Elvetia germana si latina. Suna aiurea, asa-i?
Dar haideti sa o luam pe rand si sa clarificam anumite cuvinte cheie.
Straina: da, nu nascuta in Elvetia… ce sa-i faci, trebuie sa adopti termenul de «strain» in cazul acesta. Crescuta bilingv: oare sa fie acesta elementul care produce confuzia? Faptul ca deja copil fiind am crescut atat cu romana cat si cu germana pe post de limbi materne? Nu cred. Mutatul in Elvetia: avantaj sau dezavantaj? Ba chiar patru avantaje deodata. In primul rand, am avut ocazia de a trai si auzi o germana vorbita, vie si nu doar una didactica. In al doilea rand: a trebuit sa inteleg dialectul elvetian, fapt care iti confera o perceptie mult mai profunda asupra propriilor cunostiinte de limba. In al treilea rand: studiul limbii latine m-a ajutat sa capat o imagine de ansamblu si o structura a limbilor in general, pe care acum sunt in stare sa le transmit altora. Si nu in ultimul rand al patrulea aspect pozitiv: la un moment dat am ajuns la faza de a descoperi «greselile» gramaticale in dialectul elvetian si sa le evidentiez intr-un mod nostim.
Permiteti-mi un mic exemplu si nu mi-o luati in nume de rau, dar cum e posibil sa spui:
Am Stefan sis Zimmer (lui Stefan a sa camera)
in loc de
Stefans Zimmer (camera lui Stefan)
O scurta analiza (atentie: doar pentru iubitorii de gramatica!!! 😊)
Am Stefan sis Zimmer:
am = an dem
am Stefan: an dem Stefan, pentru ca Stefan = mask. / Dativul posesiv: cui ii este camera? lui Stefan – deci an dem (mask.) Stefan (mask.)
sis Zimmer = a cui camera? a sa, dar camera (= Zimmer) = neut., ⇒ seines (si forma scurta: sis)
In germana literara, asa numitul «Hochdeutsch»:
Stefans Zimmer (a cui? Gen: a lui Stefan = Stefans)
Na, spuneti-mi daca aceasta nu este o dovada suficienta ca toti elvetienii trebuie la randul lor sa invete germana literara ca si pe o limba straina – la fel ca si strainii de altfel?
Vorba multa, saracia omului: cum am ajuns sa existam? Ina, fascinata de limbi, si dornica de a-si pune experienta didactica, pasiunea pentru cuvinte si cunostiintele lingvistice in serviciul altora, si-a inceput propria poveste. Si asa s-a nascut dintr-o poveste o scoala…