Filosofia noastra

Filosofia noastra

Invata ca si un vorbitor nativ – intelege ca si un strain

Dorinta noastra este de a le oferi tuturor elevilor nostri posibilitatea de a invata o limba ca si un vorbitor matern insa de a-i intelege structurile precum un strain. Suna paradox? Si totusi nu este! Permiteti-ne sa ne explicam.

A invata ca si un vorbitor nativ inseamna:

• A gandi in propozitii, contexte si idei (si nu in cuvinte separate, liste de vocabular, terminatii gramaticale si tabele de conjugare)
  
  Comunicarea intre vorbitorii materni nu este nici pe departe lipsita de greseli, si totusi intelegerea exista fiindca privind dialogul ca pe un intreg, imaginea de ansamblu este cea corecta. Vorbitorii materni nu fac pauze lungi de vorbire doar pentru ca nu le vine in minte cuvantul potrivit sau pentru ca poate nu inteleg un termen folosit de partenerul de dialog – ei se concentreaza pe semnificatia de ansamblu, pe intreaga propozitie, pe context si continua comunicarea. Si iata ca, desi poate lipseste un cuvant in propozitie sau o terminatie a fost pronuntata gresit in graba, ei tot se inteleg reciproc! In momentul in care un vorbitor matern aude un cuvant, acestuia ii vin in minte imediat posibile combinatii, contexte si formulari in care termenul respectiv este folosit de obicei. Un strain insa care incearca sa invete limba vede insa in acest cuvant doar asta: un simplu cuvant, izolat, care nu se lasa inlocuit de altele. Lui nu ii vin in minte imediat acele contexte in care de obicei cuvantul apare. A gandi in fraze, contexte, idei si nu doar in cuvinte razlete: acesta este un nivel care poate fi atins si cu putine cunostiinte de limba!
  
  Exemplu:

a descoperi – este asociat de catre un vorbitor matern imediat cu doua contexte diferite:


1. a descoperi ceva nou
2. a descoperi ceva ce a fost acoperit

• Intelegerea (unui text) este Alfa si Omega (si nu o analiza gramaticala a unei fraze in timpul unui dialog in desfasurare)
  
  Nimeni nu este perfect, nimeni nu stie totul. Haideti sa luam vorbitori materni cu diferite nivele de educatie sau din diferite domenii de specialitate si sa-i punem sa comunice intre ei. Ei bine, nu exista nici cea mai mica sansa ca vocabularul lor sa fie unul si acelasi – ba chiar se va ivi situatia ca anumite cuvinte folosite de unii nu vor fi pe deplin sau chiar deloc intelese de catre ceilalti. Si nici nu este nevoie, atata timp cat ideea de baza e clara. Gaurile si spatiile libere se pot umple prin intuitie. Un vorbitor matern este astfel in stare sa treaca peste partile neintelese exact dintr-o comunicare – si la final oricum reiese ca majoritatea acestora erau detalii de o importanta minora. Poate a fost vorba de o prepozitie mai complicata («referitor la» in loc de «despre») / o forma gramaticala mai ciudata («voi fi mancat pe cand tu vei ajunge acasa» in loc de un mai simplu «pana cand tu ajungi eu am mancat») sau poate un cuvant de legatura mai putin utilizat («asadar» in loc de banalul «deci»). In cele din urma, acestea nu sunt aspectele importante cand este vorba de comunicare, pe nimeni nu intereseaza daca partenerul de dialog a folosit perfectul simplu sau pe cel compus, daca a aranjat cuvintele in ordinea perfecta in propozitie sau daca a gresit un mic cuvant de legatura – atata timp cat se intelege ce vrea sa exprime. In timp ce un strain care invata limba se opreste la primul cuvant pe care nu il intelege si pierde firul conversatiei pentru ca nu il poate decodifica si astfel nici nu mai aude restul propozitiei, un vorbitor matern asculta fraza pana la capat si intelege esenta (cuvintele marcate in galben) – chiar daca nu fiecare cuvant in parte.
  
  Exemplu:

Am vrut sa vorbesc cu tine referitor la excursia noastra in munti. Am insa o problema: acum tu nu ai timp iar eu voi fi plecat deja cand tu vei termina cu munca. Asadar te rog sa ma contactezi tu la telefon cand poti.

• A recunoaste semnificatia unui cuvant, a fi in stare sa o deduci asociindu-l cu alt cuvant de baza din care a fost format (si nu a invata n de cuvinte noi pentru a le putea intelege)
  
  Limba germana este o limba saraca in cuvinte, de aceea este fortata sa le combine pentru a crea altele noi, fiind o limba care se joaca si improvizeaza cu cuvintele si radacinile acestora. Cu doar 500 de cuvinte germane este posibil a intelege semnificatia a 2000 sau poate chiar mai mult. Si nu doar atat: la un moment dat, cand mecanismul este clar, fiecare este in stare sa le construiasca chiar in mod activ. Exact ceea ce fac vorbitorii materni zilnic: construiesc cuvinte, se joaca cu putinele cuvinte de care dispun pentru a crea altele noi dupa un sistem de reguli.
  
  Exemplu:

a duce

a duce copilul la scoala
a aduce copilul de la scoala
a deduce semnificatia unui cuvant
a reduce preturile
a induce pe cineva in eroare
a conduce o firma
conducator de stat
conductor pe tren
conducta de apa rece
conducerea acestei companii
reducere mare de preturi
inductie electrica
deductie logica
etc.

Ok, acum am vorbit despre ce inseamna a invata ca si un vorbitor matern. Insa pentru ca acest lucru sa fie posibil, cine invata o limba are nevoie de o persoana alaturi care sa ii explice totul cu rabdare asemeni unui strain. Haideti sa vedem ce inseamna asta.

A intelege ca si un strain inseamna:

• A intelege gramatica in detaliu (de ce este asa si nu altfel)
  
  Am mentionat mai sus ca un vorbitor matern nu vede doar cuvinte razlete, separate, ci gandeste in fraze intregi, in structuri si contexte. Mai mult decat atat, un vorbitor matern este capabil sa ignore elementele lipsite de importanta intr-o propozitie si totusi sa inteleaga semnificatia acesteia. Da, intr-adevar… insa pentru a putea face asta, intr-o prima faza este necesar a recunoaste structurile gramaticale: ce este important si ce nu intr-o fraza? Nu am inteles un cuvant, dar nu conteaza, acesta nu este important pentru semnificatia intregii propozitii. Cum ne dam seama ce este important si ce nu? Cum recunoastem asemenea chestii? Ei bine, pentru a reusi acest lucru, trebuie analizata, disecata si inteleasa gramatica precum un vorbitor matern nu ar face-o niciodata. Strainul invatand o limba in aceasta situatie de multe ori tinde sa mearga la parteneri, colegi sau cercul de prieteni vorbitori materni si ii intreaba de ce o formulare sau o problema gramaticala este asa si nu altfel, incercand disperat sa inteleaga tocmai ce mentionasem mai sus. Raspunsul pe care il primeste insa: habar n-am, asa suna bine. Ok, perfect… de parca acest raspuns te ajuta enorm cand incerci sa inveti si sa intelegi ceva.
  
  Exemplu:

De ce:
In lucrarile de la examenele nationale se regasesc foarte multe greseli gramaticale.
Si nu:
In lucrarile examenelor nationale se regasesc foarte multe greseli gramaticale.

Un strain care invata limba nu intelege de ce o varianta este corecta iar cealalta nu. Daca asta s-ar intampla intr-o conversatie, strainul auzind aceasta propozitie, el s-ar opri la ea, analizand-o si intrrebandu-se si nu ar mai fi in stare sa auda restul de propozitii care urmeaza, pierzand firul intregii conversatii. Semn mare de intrebare, pe care probabil majoritatea vorbitorilor materni nu i l-ar putea clarifica. Aici este insa nevoie de o analiza din alta perspectiva, o analiza diferita de cea a vorbitorului matern care pur si simplu alege solutia corecta fara insa sa inteleaga de ce. Aici este vorba de conceptul nostru: a intelege ca si un strain si a fi in stare de a explica faptul ca:

Lucrarile examenelor nationale» inseamna ca lucrarile le apartin examenelor nationale, sunt in posesia examenelor nationale.

Pe cand eu aici vreau sa exprim ideea de provenienta si de aceea varianta lucrarile de la examenele nationale este corecta.

Sau un alt exemplu:

Am intarziat datorita / din cauza traficului.
Un vorbitor matern alege automat varianta corecta: din cauza insa probabil nu este in stare sa explice de ce. Din acest motiv este necesara o analiza non-materna care este in stare sa explice ca din punct de vedere gramatical datorita se foloseste doar pentru aspecte pozitive pe cand din cauza pentru cele nefavorabile

• A analiza, diseca si intelege cuvintele respectiv radacinile acestora pentru a fi in stare ulterior a jongla cu ele (din ce cuvant deriva acest termen, ce radacina sau semnificatie are la baza, cum fac din el un alt cuvant?)
  
  Am pomenit inainte ca vorbitorii materni se joaca cu cuvintele, ca sunt in stare sa porneasca de la o radacina (sau un cuvant) si sa creeze altul. Ei bine, acest lucru este posibil si pentru cineva care invata o limba. Conditia este sa recunoasca originea comuna a acestor cuvinte si sa inteleaga mecanismul de construire a acestora mai degraba decat sa invete fara sens 20 de cuvinte separate si sa nu fie in stare sa le formeze niciodata pentru ca nu a deprins logica.
  
  Exemplu:

a duce

a aduce	(a = undeva, la ceva ⇒ a aduce = a duce ceva undeva, la ceva)
a deduce	(de = a scadea, a lua ceva din ⇒ a deduce = a duce de undeva, din ceva, a deriva)
a reduce	(re = din nou ⇒ a reduce = a duce din nou, fapt care cauzeaza o scadere a intensitatii, a proportiei, etc.
a induce	(in = in ceva, inauntru ⇒ a induce = a duce inauntru)
a conduce	(con = impreuna ⇒ a conduce = a duce ceva impreuna, ulterior cu semnifiatia de a fi in fruntea celor care sunt dusi impreuna)
conducator	(-tor = cel care face ceva ⇒ conducator = persoana care conduce)
conductor	(persoana care verifica biletele celor care sunt dusi impreuna)
conducta	(o teava care duce ceva impreuna, leaga ceva cu altceva si conduce ceva de undeva pana altundeva)
conducere	(activitatea de a conduce totalitatea celor care conduc)
reducere	(fenomenul de a reduce ceva, scadere, diminuare)
inductie	(fenomenul sau activitatea de a induce ceva)
deductie	(fenomenul sau activitatea de a deduce ceva)

• a intelege diferentele stilistice pentru a sti care cuvant e potrivit in ce context (cand pot sa spun asa si cand nu)
  
  Vorbitorii materni au un simt al limbii innascut – cel putin pentru propria limba – in timp ce strainii au un dictionar! Cateodata ar fi insa mult mai bine sa nu aibe acel dictionar! De ce? Problema cu dictionarul este urmatoarea: cum se zice «x» in limba respectiva? Hai sa caut in dictionar – si iata ca acolo apar nu mai putin de cinci variante posibile si cuvinte diferite. Ok, atunci clar ca omul alege de buna credinta una dintre ele si da cu bata in balta. De ce? Pentru ca in situatia si contextul date era tocmai cuvantul nepotrivit. Vorbitorii materni nu au aceasta problema niciodata, tocmai pentru ca invata, opereaza si gandesc in contexte. Ei nu stiu sa explice de ce nu e cuvantul potrivit in situatia data, dar stiu clar ca este gresit si pot veni imediat cu varianta corecta.
  
  Exemplu:

Ieri am achizitionat un kg de rosii si niste mere.

a achizitiona = a cumpara ceva, insa pe baza de contract

in concluzie:
TVR a achizitionat drepturile de transmisie in direct a Jocurilor Olimpice.
Am achizitionat anul trecut un imobil dar acum vreau sa il vand.
dar:
Ieri am cumparat un kg de rosii si niste mere.

Abia cand persoana doritoare sa invete o limba intelege ca si un strain, poate (incerca) sa gandeasca precum un vorbitor matern si sa-i si inteleaga pe acestia in totalitate. Acest prag, daca este trecut, face limba mult mai naturala, mai aproape de realitate, mai accesibila si mai concreta.
Limbile au viata… ele sunt intr-o permanenta metamorfoza, se remarca prin unicitatea lor si se transforma intr-o provocare pentru orice vorbitor. Limbajul reprezinta puntea de intelegere in toate relatiile interumane. Intr-o limba sunt ascunse nenumarate simboluri care asteapta sa fie interpretate si labirinturi care se vor parcurse intr-o calatorie unica a invatarii. Pe aceasta calatorie dorim sa va fim alaturi: Sunteti interesat(a) de misticismul limbii stramosilor nostri care aproape este data uitarii de societatea actuala: limba latina? Sunteți surprins(a) si fascinat(a) de exactitatea unei limbi precum germana si va doriti sa o stapaniti? Sau poate v-a atras atentia pronuntia oarecum ciudata a limbii romane?… MnemosYna va promite un proces de invatare plin de succes si o cunoastere pe indelete a limbii dorite.